Nu există comentarii încă

Alergarea spre ţinta cerească


Referinţe: 1 Corinteni 9.24-27, Filipeni 3.10,12-14, Evrei 12.1-2

24  Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi, deci, în aşa fel ca să căpătaţi premiul!
25  Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji.
26  Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt.
27  Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.

10  Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;
12  Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Cristos Isus.
13  Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte,
14  alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Cristos Isus.

1  Şi noi, deci, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.
2  Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

   Începutul de an reprezintă un bun moment pentru cercetarea propriei vieţi, a scopurilor pe care le avem, a descoperirii locului în care ne aflăm faţă de planul lui Dumnezeu.
   Viaţa omului a fost comparată cu: alergare, luptă, abur care dispare, suveica ţesătorului, corabia care se îndepărtează de ţărm.
   Care sunt nevoile de bază ale omului?
1. Disciplinarea permanentă – 1 Corinteni 9.24-27
   Imaginea unui atlet aflat în plină competiţie este cea sugerată de apostolul Pavel în acest pasaj.
   Disciplinarea, supunerea la anumite restricţii este necesară pentru ducerea la bun sfârşit a unei întreceri. Credincioşii trebuie să fie în stare să învingă forţa de atracţie în jos a pământului, a firii pământeşti, a lumii în care trăim: o lume coruptă din cauza păcatului. Pentru ca aceste lucruri să poată fi realizate avem nevoie de o viaţă devoţională consistentă. Aceasta presupune studierea, nu doar citirea, Cuvântului lui Dumnezeu, iar apoi aplicarea acestuia în viaţa de zi cu zi.
   Lumea oferă imaginea unor oameni corupţi, a relaţiilor frânte, a unei societăţi biruite de păcat. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie strâns în inimă pentru a putea depăşi starea de păcat a lumii.
   Crezurile omului se bazează pe ceea ce gândeşte el, pe ceea ce este introdus în minte. Vorbirea trebuie să reflecte lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Viaţa morală este determinată de relaţiile noastre şi de mentalitatea pe care o avem.
   Chemarea noastră este aceea de a fi disciplinaţi în toate aspectele vieţii: crez, vorbire, fapte. Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. "Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi." Galateni 5.16-17
2. Direcţie bună – Filipeni 3.10,12-14
   Nu se poate alerga înainte, privind înapoi.
– Luca 9.62: „Oricine pune mâna pe plug şi se uită înapoi, nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.”
– Geneza 19.17: „Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi şi să nu te opreşti în vreun loc din câmpie: scapă la munte, ca să nu pieri.”

   Dumnezeu ne-a smuls din împărăţia întunericului şi ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Sale. Nu vom putea învinge niciodată privind înapoi, deoarece lucrurile lăsate în urmă ne vor tenta, vor încerca să ne aducă înapoi la ceea ce era înainte.
3. Dotare adecvată – Evrei 12.1-2
   Ce piedici îngreunează înaintarea noastră, ce ne face să ne împleticim pe drum?
   Nepăsarea, un spirit neiertător, negativismul sau pesimismul unui om lipsit de nădejde, îngrijorare şi teamă (Matei 6.31-34). Trebuie date deoparte toate obstacolele ce ne stau în cale şi ne împiedică să ducem la bun sfârşit alergarea credinţei noastre.
   "Alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Cristos Isus."

(Sintezã a mesajului expus de pastorul Gigi Dobrin, duminicã, 2 ianuarie 2011)

Pentru mesajul complet, în format audio-mp3, vã invitãm sã accesaţi meniul RESURSE – ASCULTÃ MESAJE sau

Ascultaţi mesajul aici

Postează un comentariu