Nu există comentarii încă

Descrierea slujbei fiecărui credincios

Referinţe: Faptele Apostolilor 1.1-8

1  Teofile, în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni,
2  de la început până în ziua în care S-a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe care-i alesese.
3  După patima Lui, li S-a înfăţişat viu, prin multe dovezi, arătându-li-se deseori timp de patruzeci de zile şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu.
4  Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui „pe care” le-a zis El „aţi auzit-o de la Mine.
5  Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.”
6  Deci apostolii, pe când erau strânşi laolaltă, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?”
7  El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.
8  Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.”

   Pentru a avea detalii legate de slujba pe care trebuie să o îndeplinească fiecare credincios, trebuie să ne punem mai întâi întrebarea: care este această slujbă? Şi, mai întâi, trebuie subliniate două aspecte de o importanţă deosebită:
– noi avem nevoie de Cristos (prin aceasta recunoaştem suveranitatea Fiului lui Dumnezeu în vieţile noastre).
– Cristos are nevoie de noi (Dumnezeu se foloseşte de oameni pentru ducerea la îndeplinire a planului Său în această lume. Conştientizarea acestui aspect ne arată onoarea pe care ne-o face Dumnezeu, aceea de a fi folosiţi de El în planul Său).
   Aşadar, care este este această slujbă? „(…) şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului” – vers. 8. Slujba noastră este aceea de a depune mărturie cu privire la ceea ce a făcut Dumnezeu cu vieţile noastre.
   Pentru orice post de muncă există o fişă a postului, care evidenţiază responsabilităţile care revin angajatului. Biblia ne arată care ne sunt îndatoririle şi ce ne ste necesar pentru a duce la îndeplinire cu bine slujba încredinţată. „Voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi” (vers. 8). Slujba aceasta nu poate fi realizată fără ajutorul lui Dumnezeu, prin Duhul Său Sfânt.
   În ce fel, a fi martor al lui Dumnezeu, este o slujbă?
1. Martorul adevărat spune ceea ce cunoaşte.
   Pentru aceasta trebuie să-L cunoaştem pe Dumnezeu, nu doar să ştim câte ceva despre El.
Dumnezeu a înviat pe acest Isus şi noi toţi suntem martori ai lui (Fapte 2.32)
aţi omorât pe Domnul vieţii pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi; noi suntem martori ai Lui (Fapte 3.15)
Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: „Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu; căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit (Fapte 4.19-20)
   Toate cele menţionate mai sus sunt declaraţii pe care le-a făcut apostolul Petru înaintea celor care fie îl ascultau cu interes, fie îl acuzau de nerespectarea Legii evreilor. Slujba pe care o făcea Petru era aceea de a spune ceea ce cunoştea.
2. Martorul adevărat spune ceea ce a experimentat.
   „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii, pentru că viaţa a fost arătată şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl şi care ne-a fost arătată; – deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos. Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (1 Ioan 1.1-4). Ceea ce dorea apostolul Ioan să spună era nimic altceva decât experienţa de viaţă pe care o trăise, nu poveşti sau fantezii.
   El, împreună cu ceilalţi ucenici văzuse puterea lui Dumnezeu lucrând: vindecări miraculoase, exorcizări, învieri din morţi, potolirea naturii. Văzuse batjocura adresată lui Isus, rugăciunea de pe cruce, moartea Sa. Dar a mai văzut şi pe Cristosul înviat şi a realizat că puterea lui Dumnezeu este desvârşită. Aceasta era experienţa trăită de Ioan pe care dorea să o împărtăşească şi altora.
   În zilele noastre există literatură care prezintă viaţa misionarilor şi a evangheliştilor aflaţi în slujba lui Dumnezeu. Experienţe frumoase,…dar care nu ne aparţin. Dumnezeu lucrează şi în vieţile noastre. Experienţele trăite de noi vor avea un impact deosebit asupra altora.
3. Martorul adevărat este loial, nu-şi schimbă declaraţia.
   Slujba noastră este aceea de a sluji lui Dumnezeu prin mărturia pe care o aducem înaintea oamenilor. Slujba noastră este cu caracter permanent, nu este vremelnică. „Fii credincios până la moarte şi-ţi voi da cununa vieţii.” (Apocalipsa 2.10).
   Cuvântul lui Dumnezeu este îndrumător în a ne învăţa cum să ducem la îndeplinire slujba noastră şi să răspândim mireasma cunoştinţei Lui (2 Corinteni 2.14).

(Sintezã a mesajului expus de pastorul Gigi Dobrin, duminicã, 2 mai 2010)

Pentru mesajul complet, în format audio-mp3, vã invitãm sã accesaţi meniul RESURSE – ASCULTÃ MESAJE sau

Ascultaţi mesajul aici

Postează un comentariu