Nu există comentarii încă

Prețul iertării

Referinţe: Marcu 18.21-35

21 Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”
22 Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.
23 De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.
24 A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.
25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.
26 Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: „Doamne, mai îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti tot.”
27 Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria.
28 Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.”
29 Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Mai îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti.”
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria.
31 Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute.
32 Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.
33 Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?”
34 Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora.
35 Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

   Acolo unde există oameni, există conflicte.
Legea mozaică era o lege aspră, o lege care cerea pedepsirea celui ce a greșit. Legea harului lui Dumnezeu oferă însă iertarea celui ce greșește.
1. Conflicte mici
– conflictul imaginar
Apare atunci când o persoană crede despre o altă persoană că are ceva împotriva ei, fără a exista un fundament real al acestei gândiri.
– gelozia
 Numeri 12.1-3: ”Maria şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise (…) Şi au zis: „Oare numai prin Moise vorbeşte Domnul? Nu vorbeşte oare şi prin noi?” Şi Domnul a auzit-o. Moise însă era un om foarte blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului.”
– bârfa
Exodul 23.1: ”Să nu răspândeşti zvonuri neadevărate.” Bârfa contribuie din plin la propagarea unor informații false și exagerate.
– lipsa înțelepciunii
Este dovedită prin lipsa de apreciere față de eforturile celorlalți de a face bine.
Ce este de făcut în fața unor asemenea stări conflictuale? Orice răspuns sub impulsul stării de nervozitate nu va face altceva decât să accentueze conflictul, de aceea a tăcea, pentru moment, este mai înțelept.
2. Conflicte mari
– ura și vorbele rele îndreptate impotriva semenilor
Matei 5.21-24: ”Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii.” Dar Eu vă spun că orişicine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule” va cădea sub pedeapsa focului gheenei. Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.”
– trădarea din partea fraților
Geneza 45.1-5: ”(…) Iosif a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine.” Şi ei s-au apropiat. El a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif pe care l-aţi vândut ca să fie dus în Egipt. Acum, nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră.” Trădarea fraților lui Iosif a fost schimbată de către Dumnezeu în binecuvântare, datorită iertării oferite de către Iosif.
– trădarea lui Isus de către Iuda
 Matei 26.47-50: ”Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrânii norodului.” Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-l voi săruta eu, acela este; să puneţi mâna pe El!” Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus şi I-a zis: „Plecăciune, Învăţătorule!” Şi L-a sărutat. Isus i-a zis: „Prietene, ce ai venit să faci, fă!” Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus şi L-au prins.”
– atentarea la viața și demnitatea omului
Faptele Apostolilor 7.59-60: ”Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!” Apoi a îngenuncheat şi a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!” Şi după aceste vorbe, a adormit.” Ștefan a fost omorât, dar nu înainte de a-i ierta pe torționarii săi.
Avertismentul Domnului Isus Cristos este foarte clar: ”Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”
A. Iertarea nu este un sentiment – ea se face prin credința care ne face să înțelegem că am fost iertați doar prin mila lui Dumnezeu.
B. Iertarea este nelimitată – ”(…) ci până la şaptezeci de ori câte şapte.”
C. Iertarea este necondiționată
D. Iertarea aduce pace, bucurie și unitate – lipsa iertării aduce boală în trupul nostru, conflicte în familia noastră și în jurul nostru.
Iertarea poate fi oferită astăzi, câtă vreme suntem în viață. Dacă nu facem azi acest pas, s-ar putea ca mâine să nu mai avem această șansă.

(Sintezã a mesajului expus de fr. Eugen Stuparu, duminică, 25 martie 2012)

Pentru mesajul complet, în format audio-mp3, vã invitãm sã accesaţi meniul RESURSE – ASCULTÃ MESAJE sau

Ascultaţi mesajul aici

Postează un comentariu