Nu există comentarii încă

Spre pomenirea Mea!

Referinţe: Luca 22.14-23

14 Când a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;
16 căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.”
17 Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi;
18 pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.”
19 Apoi a luat pâine; şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
20 Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”
21 „Dar iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.
22 Negreşit, Fiul omului Se duce, după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!”
23 Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

   Cina Domnului este o poruncă lăsată de către Domnul Isus Cristos. Scopul poruncii este rememorarea lucrării Sale și aducerea aminte a cine este El cu adevărat.
Vom privi la câteva caracteristici ale acestei porunci, pentru a înțelege mai bine caracterul și însemnătatea poruncii.
1. O pomenire poruncită
– vers. 19 – ”(…) să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
– 1 Corinteni 11.24-25: ”Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după cină, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.”
– Faptele Apostolilor 2.42,46: ”Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni(…) Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă.”
– Faptele Apostolilor 20.7: ”În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel(…)”
– 1 Corinteni 10.16: ”Paharul binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, nu este el împărtăşirea cu sângele lui Cristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Cristos?”
Cina Domnului este sărbătoarea Bisericii adunată spre slava lui Dumnezeu. Stăruința subliniază dorința de a duce la îndeplinire această poruncă.
2. O pomenire vizibilă
– vers. 19: ”Apoi a luat o pâine(…)”
– Geneza 9.16-17: ”Curcubeul(…) este semnul legământului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pământ.”
– 1 Corinteni 11.25: ”(…) este legământul cel nou(…)”
Dumnezeu se folosește de lucruri vizibile pentru a se relaționa cu noi. Dumnezeu privește spre oameni, privește la slăbiciunile noastre și știe că avem nevoie de elemente tangibile pentru a ne lega viața de El.
O pomenire vizibilă este ceea ce a făcut Domnul Isus pentru noi, prin jertfa Sa pe cruce.
3. O pomenire încurajatoare
– pâinea și vinul sunt simboluri ale răscumpărării noastre
– pâinea și vinul sunt semne ale prezenței lui Cristos în noi
Suntem îndemnați să facem lucrurile poruncite. Trebuie însă să conștientizăm, să nu pierdem din vedere faptul că Fiul lui Dumnezeu, Regele nostru, este prezent.
4. O pomenire personală
În versetul 22, pentru termenul ”vândut” cuvântul din limba greacă, în original,  este paradosis, adică trădat.
– Iuda L-a dat în mîinile lor – aceasta însemnând faptul că păcătoșenia umană L-a respins pe Dumnezeu
– Isus S-a dat pe Sine Însuși – Dumnezeu S-a oferit de bunăvoie pentru a restaura natura căzută a umanității
”Am fost răstignit împreună cu Cristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine” Galateni 2:20. Nu ar fi fost posibil să avem caracterul lui Dumnezeu în noi, dacă El nu S-ar fi oferit ca jertfă. Nu am fi putut veni în prezența sa și nu am fi avut parte de această celebrare.
5. O pomenire spirituală
Termenul sacrament nu mai este folosit în ziua aceasta decât în anumite cercuri, însă la originea sa avea înțelesul unei dedicări speciale prin intermediul unui legământ. Sacramentum reprezenta jurământul de credință față de împărat, pe care îl încheia un soldat roman.
Pâinea și vinul sunt elementele vizibile ale legământului încheiat de noi cu Dumnezeu, un legământ încheiat prin sângele lui Isus Cristos.

(Sintezã a mesajului expus de pastorul Gigi Dobrin, duminicã, 04 decembrie 2011)

Pentru mesajul complet, în format audio-mp3, vã invitãm sã accesaţi meniul RESURSE – ASCULTÃ MESAJE sau

Ascultaţi mesajul aici

Postează un comentariu