Nu există comentarii încă

Studiu biblic, Apocalipsa cap. 2, partea a III-a

Studiu biblicReferinţe: Apocalipsa 2.18-29

Tema: Scrisoare către biserica din Tiatira sau Tiatira – biserica cu o învăţătură compromisă.

În epoca postmodernistă în care trăim, epoca numită așa de către cercetătorii vremii – sociologii, adevărul s-a relativizat. De la doctrina spre experiență, de la credinţă la simţuri, încet-încet omenirea a început să schimbe ordinea naturală a lucrurilor. Nu mai există preocupare pentru temeinicia învăţăturii, lectura cărților a fost grabnic înlocuită de vizionarea de programe. Nu, nu vorbim despre lume! Biserica este cea vizată de toate aceste remarci, ceea ce este în lume a intrat şi în biserică.

1. Cadrul istoric

Tiatira este una dintre cele șapte biserici menționate în mod deosebit în Apocalipsa. Ca şi localitate, Tiatira nu era deosebită cu prea multe lucruri, însă era un centru industrial în care industria prelucrării bronzului (arama) şi industria textilă s-au dezvoltat în mod deosebit, iar culoarea roșu aprins – purpura – îşi are originea, de asemenea, în această localitate.

2. Cum se prezintă Cristos bisericii din Tiatira? – vers. 18

„Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului şi ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă”. Metalurgia prezentă în această localitate este atinsă în declarația Domnului Isus, oamenii putând înțelege ce înseamnă para focului şi arama încinsă. În Scriptură arama este simbolul judecăţii, așadar Domnul Isus vorbeşte aici din poziția de judecător.

3. Ce apreciază Cristos la biserica din Tiatira? – vers. 19

„Ştiu faptele tale, dragostea ta, credinţa ta, slujba ta, răbdarea ta şi faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele dintâi.” Dacă biserica din Efes ar fi comparată cu cea din Tiatira am observa că, aşezate împreună, ar rezulta o biserică desăvârşită. Teologia sănătoasă, dacă nu este aprinsă de dragoste, ucide biserica, la fel cum ucide dragostea fără discernământ. Doctrina curată trebuie să ardă pe altarul dragostei, iar flăcările dragostei trebuie temperate de criteriile Adevărului. Fiecare dintre cele două biserici nu reprezenta altceva decât o deviaţie de la echilibrul dorit de Creator. Trebuie să existe însă un echilibru între adevăr şi dragoste (Efeseni 4.15).

4. Ce condamnă Cristos la biserica din Tiatira? – vers. 20, 24

Experiența ne învață că atunci când studierea sistematică a Cuvântului lui Dumnezeu este neglijată, nu este foarte greu să se strecoare în biserică prooroci şi învățături falşi, care să dea poporului direcții greșite.
– Izabela avea influență în două direcţii: ea dădea învăţătură şi amăgea membrii bisericii, iar slujba ei era pusă în slujba idolilor
– ea viza transformarea religiei creştine după modelul celorlaltor religii. Învăţătura Izabelei era cea a compromisului şi a amestecului cu lumea
– Izabela îi învăța pe membrii bisericii că, datorită libertăţilor creştine, pot merge liniştiţi la întâlnirile de afaceri, că pot mânca cu încredere din carnea jertfită idolilor sau pot curvi, pentru că se află totuși sub protecția harului lui Dumnezeu.

5. Remediul propus de Domnul Isus – vers. 21-25

Remediul cu efect pentru orice păcat este pocăinţa. Până şi Izabela este așteptată să facă acest pas, chestiunea de remarcat este că timpul pocăinţei este unul limitat.

6. Promisiunea făcută biruitorilor – vers. 26-28

Vremea Izabelei menționată în Vechiul Testament a fost una teribilă. A fost o vreme a terorii, o vreme a apăsării asupra celor ce doreau să trăiască pentru Dumnezeu. Se pare că şi vremea Izabelei din Noul Testament (Apocalipsa) era una asemănătoare, de aceea Domnul nici nu mai pune o altfel de povară pe umerii celor ce deja sufereau mult din pricina ascultării de Dumnezeu. Este promisă răsplata abundentă pentru cei care aveau să păstreze până la sfârșit cuvântul adevărului.

Vorbitor: pastor Gigi Dobrin, 18 decembrie 2014

 

Postează un comentariu