Nu există comentarii încă

Studiu biblic – Exod 6,7 – Dumnezeu este credincios legământului

studyReferințe: Exod 6.1-13, 7.1-7

Tema: Dumnezeu este credincios legământului

Verset cheie: ”Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credincioşie.” Psalm 86.15

Ideea centrală a studiului: Dumnezeu promite eliberarea din sclavie, prin puterea și slava Lui, pentru ca poporul să se apropie de El în ascultare, trăind astfel o viață nouă.

Scopul studiului: Să te ajute să înțelegi că Dumnezeu Își duce la îndeplinire planul, indiferent de circumstanțe, și să fii astfel încurajat de promisiunile lui Dumnezeu.

I. Dumnezeu i-a promis lui Avraam binecuvântarea, ca rezultat al ascultării de Dumnezeu (Geneza 12.1-3)
II. Chiar dacă au trecut sute de ani de la această promisiune, Domnul avea să se țină de cuvânt, un popor binecuvântat de El avea să se formeze.
III. Exodul a însemnat un act triumfal, un act ce arată puterea deosebită a Creatorului.
* Cartea Exod are pentru credincioși o contribuție deosebit de benefică. Aportul pe care îl aduce este cel al sublinierii suveranității lui Dumnezeu și al planului Său de salvare al omului. Trebuie scoase în evidență trei aspecte:
– suveranitatea lui Dumnezeu
– planul de mântuire, de salvare al omului de sub dominația nefastă a păcatului
– metodele prin care Dumnezeu Își duce la îndeplinire planul Său
* Săptămâna trecută am vorbit despre diferența dintre ascultare și supunere, diferența dintre auzire și ducere la îndeplinire. Dacă în cartea Geneza suntem învățați că singura cale prin care putem duce la îndeplinire scopul pentru care am fost creați este încrederea din toată inima în Cel care a făcut promisiunea Sa, în cartea Exod învățăm nu doar că Dumnezeu este demn de încredere, dar El este și Stăpânul Suveran care Își duce la îndeplinire planurile. Aceasta ar trebui să producă în inima noastră un efect dublu: închinare plină de reverență și considerație, precum și ascultare în supunere.

1. Anunțarea eliberării – Exod 6.1-8

A. Modalitatea exodului – prin puterea lui Dumnezeu, nu prin abilitățile oamenilor.
* Dumnezeu a urmărit în paralel pregătirea resurselor umane pe trei direcții: Moise, Aaron și poporul evreu. Textele de față vorbesc despre echiparea lui Moise și Aaron în calitate de mesageri ai lui Dumnezeu. Trebuie remarcat faptul că Dumnezeu a subliniat recunoașterea de către evrei a trimișilor Lui, în calitatea lor specială de mesageri ai planului divin.

B. Autorul exodului – ideea ieșirii din robia egipteană nu a fost ideea lui Moise, ci planul măreț al lui Dumnezeu.
* Ce este de remarcat cu privire la suveranitatea lui Dumnezeu? El ne oferă libertatea, libertatea de a alege între bine și rău. El nu manipulează oamenii așa cum un păpușar trage de sforile necesare pentru păpușile lui, ci mai degrabă își educă oamenii precum un tată copiii. Deși este Dumnezeu absolut (iar zeitățile Egiptului aveau să resimtă aceasta), El oferă omului posibilitatea cunoașterii planurilor Sale, mai înainte ca ele să aibă loc. Să ne amintim despre dialogul dintre Dumnezeu și Moise!

C. Explicația exodului – rezultat al legământului pe care Dumnezeu l-a păstrat cu credincioșie.
* Cartea Exod are o trăsătură caracteristică importantă: nevoia de salvare. Această nevoie este rezultatul direct al marii căderi a omului în păcat, acolo, în Grădina Edenului, precum și al numeroaselor eșecuri ale oamenilor, de-a lungul generațiilor. Dumnezeu a încheiat un legământ cu omul, în baza căruia de-acum înainte îi era întinsă o mînă spre salvare celui ce Îl socotea pe Dumnezeu demn de încredere.

D. Scopul exodului:
I. Încetarea sclaviei
II. Demonstrarea puterii lui Dumnezeu
III. Israel trebuie să-Și cunoască Dumnezeul. ”Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov”.
IV. Canaan trebuie să devină țara națiunii Israel
* Comentariul asupra cărții Exod al dr. Constable: ”Închinarea constă în a-L pune pe Dumnezeu în centrul vieții tale. Dumnezeu subliniază această necesitate de a-L pune pe El în centrul vieții dând lui Moise porunca de a așeza Chivotul Legământului în centrul Cortului Întâlnirii, iar Cortul așezat în mijlocul taberei israelite, fiind astfel înconjurat de cele 12 seminții. Supunerea constă în aranjarea tuturor aspectelor din viață într-o relație corectă față de Dumnezeu, Cel care este centrul. Atunci când ceva din viață nu este poziționat corect față de Dumnezeu, intervine nesupunerea.”

2. Pregătirea eliberării – Exod 6.9-13, 7.1-7

A. Are o dublă implicare, o colaborare divino-umană.
* Dumnezeu oferă de-acum un nume celor care trebuiau să iasă din robie: poporul Israel. Însă totodată, Dumnezeu se revelează pe Sine Însuși. Astfel că putem remarca o îngemănare a divinului cu umanul în planul Creatorului.

B. Eliberarea întâmpină piedici:
I. Șovăiala lui Moise
II. Deznădejdea poporului – îndoiala
III. Aspra robie egipteană – lipsa speranței
* Toate acestea fără să mai menționăm inima împietrită a lui Faraon.

C. Dumnezeu oferă o contrabalansare a situației:
I. Aaron este trimis drept sprijin pentru Moise.
* De remarcat faptul că Aaron avea să fie primul Mare preot al poporului Israel. Totuși, Cuvântul lui Dumnezeu nici nu-l pomenește până la vârsta de 83 de ani. Când însă intervine planul lui Dumnezeu, omul este pus la munca pentru care a fost pregătit, fără să știe, zeci de ani.

II. Dumnezeu intervine în mod direct asupra inimii și voinței lui Faraon.
* Reafirm faptul că atunci când Dumnezeu are un plan, El se folosește și de cei care nu vor să-L asculte. Faraon, cu inima lui împietrită, a fost cel mai fericit prilej de manifestare a puterii lui Dumnezeu. Romani 9.17: ”Fiindcă Scriptura zice lui faraon: „Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.” Din păcate, faraon a fost folosit în planul lui Dumnezeu, dar s-a situat de partea greșită a baricadei, cea de opozant al Domnului. Și Irod avea să fie folosit de Dumnezeu în planul Său, ba chiar și Iuda, însă ce trist este când când te uiți la sfârșitul acestor oameni.

III. Dumnezeu reafirmă că Israel este poporul Lui.
* Exod 7.4: ”Totuşi, faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului şi voi scoate din ţara Egiptului oştile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecăţi.”
* Geneza 15.13-14: ”Şi Domnul a zis lui Avram: „Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani. Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca Eu: şi pe urmă va ieşi de-acolo cu mari bogăţii.”
* Poporul lui Dumnezeu avea să sufere, însă Dumnezeu nu uită promisiunile pe care le-a făcut, iar cei ce au apăsat poporul Său urmau să suporte și ei consecințele acestui fapt.
* Să ne amintim ce am afirmat la început, scopul exodului evreiesc din robia egipteană:
I. Încetarea sclaviei
II. Demonstrarea puterii lui Dumnezeu
III. Israel trebuia să-Și cunoască Dumnezeul. ”Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov”.
IV. Canaan trebuie să devină țara națiunii Israel
* Exodul avea să fie manifestarea triumfală a puterii invizibile, de-acum vizibile, a lui Dumnezeu.

Concluzia studiului:

Să ne analizăm viața:
– Există în istoria exodului învățăminte și principii pe care le poți aplica în viața ta? Ai momente de neîncredere, clipe în care găsești scuze în loc să te încrezi în Dumnezeu?
– În viața ta există unul sau mai mulți ”faraoni” ce par a fi mai puternici decât Dumnezeu? Identifică-i și lasă-i apoi să cunoască puterea lui Dumnezeu!

Nu uita!
– Dumnezeu te vrea în poporul Lui
– Dumnezeu dorește să intri în țara pe care ți-a promis-o.
Tu vrei?

Postează un comentariu