Nu există comentarii încă

Studiu biblic – Levitic 8 – Sfinți pentru Domnul

studyReferințe: Levitic 8.1-13, 30-36

Verset cheie: Fiţi sfinţi, căci Eu sunt Sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.  Levitic 19.2b

Ideea centrală a studiului: Privilegiile preoției sunt în conformitate cu măreția Dumnezeului care ne-a făcut preoți.

Scopul studiului: Să te ajute să conștientizezi câteva privilegii pe care le avem noi, cei puși deoparte pentru Domnul, în calitate de preoți ai Lui.

Importanța cărții Levitic derivă și din faptul că în textul ei abundă în cuvinte rostite de Dumnezeu sub forma ”Domnul a zis”. Nu mai puțin de 20 dintre cele 27 de capitole ale cărții au ca și început versetul: „Domnul a vorbit lui Moise şi a zis”. Chiar și în cadrul textului de față, toată istorisirea este întrețesută cu expresii care denotă ascultarea și situarea omului în conformitate cu cerințele lui Dumnezeu. Dacă în primele 7 capitole au fost descrise diferite tipuri de jertfe, acum atenția se mută de pe lucrurile sfinte pe persoanele sfinte. Ceremonialul de consacrare al preoților avea să implice unele dintre jertfele menționate deja.

În vechime, separarea reprezenta un aspect negativ (ca și în cazul leproșilor), dar în textul de față separarea reprezintă un aspect pozitiv. De data aceasta separarea numită sfințire reprezintă un act de punere deoparte pentru Dumnezeu, un act de consacrare, de dedicare a omului pentru Dumnezeu.

1. În calitate de preoți avem privilegiul autorității Celui Atotputernic – Lev. 8.1-5

* Preoții aveau mare autoritate, dar mai întâi, ei se aflau sub autoritatea lui Dumnezeu.
Este necesar mai înainte de a solicita autoritate să știi pe cine reprezinți. Preoții reprezentau autoritatea lui Dumnezeu în fața poporului lui Dumnezeu. Nu trebuiau să se considere superiori celorlați prin forțele proprii, ci statutul lor îi obliga să-i ajute pe ceilalți să se apropie de Dumnezeu cum se cuvine. Din păcate, acest aspect avea să se altereze de-a lungul timpului și ne aducem aminte de cei 2 fii ai marelui preot Eli, care aveau să suporte pedeapsa lui Dumnezeu din cauza lipsei de considerație pentru statutul oferit.

* Întregul ceremonial de investire al preoților a fost hotarât de Dumnezeu.
Procedura de investire preoțească la care au asistat și evreii a fost porunca lui Dumnezeu. Moise, Aaron și fiii lui Aaron s-au plasat în ascultare de autoritatea divină. Prin respectarea exactă a cerințelor au demonstrat sub ce autoritate se află. Imaginați-vă că ar fi întocmit un plan propriu și ar fi recurs la ducerea la îndeplinire al acestuia. Credeți că Dumnezeu ar fi luat în considerare acest lucru? Până în cele mai mici detalii Dumnezeu a stabilit exact ce trebuia făcut.

2. În calitate de preoți avem privilegiul reprezentării Celui glorios – Lev. 8.6-13

* Splendoarea hainelor preoțești vorbește despre frumusețea deosebită a caracterului lui Dumnezeu.
Prin veșmintele pe care Aaron și ceilalți preoți trebuiau să le poarte se făcea o diferențiere de statut între ei și restul poporului. Prin hainele pe care le purtau se distingea ascultarea de porunca Domnului, Cel care hotărâse ce fel de haine trebuie să poarte. Era vizibil respectul și considerația față de Dumnezeu. Dumnezeu a fost designerul veșmintelor preoțești.

* ” Moise a adus pe Aaron şi pe fiii lui şi i-a spălat cu apă.” Acest proces fizic ne duce cu gândul la curățirea spirituală de care un om are nevoie pentru a se apropia de Dumnezeu.

* În calitate de preoți avem menirea să oglindim strălucirea Regelui nostru.
Așa cum preoții din poporul Israel îl reprezentau pe Dumnezeu, noi, în calitate de copii ai Săi, trebuie să-L reprezentăm cu cinste și demnitate.

3. În calitate de preoți avem privilegiul părtășiei Celui îndurător – Levitic 8.30-36

* La ușa cortului întâlnirii erau mâncate jertfele hotărâte de Dumnezeu, Cel care ne cheamă la părtășie împreună cu El.
” Deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos. Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină. Vestea pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim este că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat.” 1 Ioan 1.3-7

* Cinstea de a sta în prezența lui Dumnezeu nu este meritul nostru, ci este darul Lui pentru noi.
”Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” Efeseni 2.8-9

Autorul epistolei către Evrei evidențiază în capitolele 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 că Domnul Isus este de-acum Marele Preot de care omenirea avea nevoie. Pe măsură ce înțelegem Vechiul Testament în perfecțiunea fiecărui detaliu solicitat de Dumnezeu, înțelegem perfecțiunea împlinirii în Domnul Isus a acestor cerințe. Ceea ce Dumnezeu a dat evreilor în vechime pentru a fi dus la îndeplinire cu exactitate a fost alterat de factorul uman. Numai în Cristos Domnul perfecțiunea lui Dumnezeu a fost dusă la îndeplinire în mod perfect.

* Exemplificarea superiorității preoției lui Cristos comparativ cu cea a lui Aaron:
1. Preoția lui Cristos are la bază propriul jurământ al lui Dumnezeu: ” Isus s-a făcut preot …” Evrei 7.21-22
2. Preoția lui Cristos are caracter veșnic: Evrei 7.24-25
3. Preoția lui Cristos este desăvârșită prin persoana lui Cristos: Evrei 7.26-28
4. Preoția Domnului Isus continuă în ceruri: Evrei 8.1-2
5. Sângele jertfei nu mai este cel al mieilor, berbecilor sau al taurilor, ci este al Domnului Isus: 10.4-10

Cine avea voie în vechime să intre în Locul Preasfânt? Să vedem cine are azi acces în acest loc: ”Astfel, deci, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său: şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată. Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.” Evrei 10.19-23

Concluzia studiului:

Să ne analizăm viața:
* Cât de mare este Dumnezeul căruia Îi slujești? Are El autoritate deplină asupra vieții tale?
* Îl reprezinți cu cinste pe Creatorul tău? Ești o oglindă curată prin care lumea poate privi spre Dumnezeu?
* Părtășia cu Dumnezeu este pentru tine un mod de viață în fiecare zi?

Nu uita! Dumnezeu ti-a oferit privilegii deosebite. Le folosești pentru slava Lui sau sunt ele irosite?

Apocalipsa 1.5-6: ”A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.”

Vorbitor: Ioan Scheau, 24 septembrie 2015

Postează un comentariu