Nu există comentarii încă

Studiu biblic – Natura Evangheliei

studyReferințe: Galateni 1.6-24

Luther, John Bunyan, John Wesley sunt doar câțiva dintre oamenii care de-a lungul secolelor au fost de-a dreptul încântaţi de această scriere biblică – Epistola către Galateni. Alții însă au fost contrariaţi şi chiar deranjaţi de natura directă a mesajului acestei epistole. Indiferent care este poziția noastră, pro sau contra, cel mai probabil un studiu serios asupra ei nu ne va lăsa să stăm nepăsători.

De ce e greu acceptată? Pentru că e prea deschisă, prea personală, prea complicată, prea spirituală şi prea controversată. Valorile din ziua de azi sunt toleranţa şi tactul, așa încât incizia prea adâncă a Cuvântului lui Dumnezeu este deranjantă. Dar dacă nu ar fi fost lucrurile spuse direct, tranşant, nu ar fi existat Reforma. Domnul Isus nu s-a folosit de tact, ci El a spus lucrurilor pe nume în cel mai direct mod posibil.

Curentele religioase se bazează, de regulă, pe unul sau pe un amestec între cei 3 piloni recunoscuți:
– Epistomologia (cunoaşterea). Ca să poți ajunge la mântuire trebuie să ai cât mai multă cunoștință.
– Existenţialismul. Cu cât simți mai mult, cu cât ai mai multă experiență spirituală, cu cât ai mai multe șanse de mântuire.
– Pragmatismul. Faptele sunt la baza mântuirii.
Creştinismul nu se bazează pe niciunul dintre acești piloni. El este ontologic, baza lui relația noastră cu Fiul lui Dumnezeu, prin jertfa Domnului Isus. Temelia creştinismului este cristocentrică: Cristos în mijlocul lui.
Dreptarul Legii trebuia să ne arate, să ne convingă, cât de străini suntem noi şi cât de dreaptă este legea Domnului.

Cartea Galateni ar putea fi împărţită în trei direcţii:
– Legalismul: cap. 3-4
– Libertatea: cap. 1-2
– Libertinajul: cap. 5-6
Avem libertate nu faţă de păcat, ci faţă de a nu mai păcătui. Legalismul şi libertinajul sunt două extreme care nu ne avantajează. Seturile de reguli şi poruncile de tot felul (legalismul), pe de-o parte, şi lipsa de reguli (libertinajul), pe de-altă parte, nu fac altceva decât să-l situeze pe credincios într-una dintre cele două extreme. Libertatea în Cristos te situează însă în ascultare şi supunere faţă de Mântuitorul nostru.

Cum a primit apostolul Pavel Evanghelia? El vine şi împarte viața lui în trei perioade distincte, în strădania de a se face înțeles.
– Perioada conflictelor. În calitate de fariseu a fost un prigonitor al creştinismului. Iudaismul şi creştinismul nu au nicio șansă de a se înțelege unul cu altul. Creştinismul s-a născut în mijlocul iudaismului, dar actualmente sunt total diferite, nefiind compatibile reciproc.
– Perioada de contemplare. Pavel rememorează momentul întâlnirii lui cu Domnul Isus. El vorbește apoi despre perioada de trei ani petrecută în Arabia, timpul acesta fiind unul de început al umblării cu Domnul, un timp de așezare al învățăturilor dorite de Dumnezeu.
– Perioada conversaţiilor. Pavel nu s-a consfătuit cu alți apostoli sau ucenici, el nu s-a întâlnit cu alţii în afară de Chifa (apostolul Petru) şi apostolul Iacov, iar cu aceștia nu a petrecut prea mult timp.

Concluzia este ca Evanghelia pe care o predică el este primită chiar de la Domnul Isus însuși. Din acest motiv, în urma tuturor argumentărilor din începutul epistolei, Pavel încearcă din răsputeri să ne convingă de natura mesajului propovăduit de către el: un mesaj de origine divină.

Vorbitor: Pastor Daniel Cioban, 15 octombrie 2015

Postează un comentariu